Ce-aş face fără Tine, Isuse, Domnul meu?
Pe marea-nvolburată, când drumul este greu,
Când valurile vieţii lovesc necontenit,
Ce-aş face fără Tine? O, Domnul meu iubit.

Oricâte valuri vin, sunt ancorat de Tine,
Mă-ncred în Tine, Doamne, puterea Ta mă ţine.
Privesc cu drag spre ceruri, Îţi mulţumesc frumos,
Şi merg tot înainte pe cale, bucuros.

Mă-ncred în Tine, Doamne, şi sunt biruitor,
Oricât de grea-i furtuna, cu Tine trec uşor,
Vâslesc şi prin credinţă, privesc la ţărmul lin,
La Ţara glorioasă, noul Ierusalim.

Acesta este ţelul, dorinţa arzătoare,
S-ajung cu bine Acasă, la ape curgătoare,
La Izvorul vieţii ce curge lin, curat,
În Ţara glorioasă, la al meu Împărat.

Isus e Apa vieţii, Izvorul cristalin,
La El alerg cu sete, smerit Lui mă închin.
Şi plin de bucurie, Îi mulţumesc frumos,
Privesc cu drag spre ceruri, spre locul glorios.
Amin!